Am inceput sa scriu de nevoie, pentru ca jobul mi-o cerea. La inceput stangace, fara curaj si fara inspiratie.
Apoi, cu rabdare, vointa si mai ales ambitie, am continuat sa scriu. Am primit si am ascultat sfaturi. Am citit, m-am documentat si am scris. Dupa un timp, am constatat ca imi intrase sub piele si simteam ca lipseste ceva atunci cand nu scriam. Ulterior, mi-am descoperit o alta pasiune. Calatoritul, descoperirea de noi teritorii si culturi.
Ajunsesem in punctul in care nu mai scriam, pentru ca noul job nu presupunea si asa ceva, iar cu cat trecea mai mult timp de la o calatorie, cu atat uitam mai multe detalii: cum am ajuns de la Munchen la Dachau, cat a costat intrarea la arena de corida din Ronda sau cum am vazut de sus Comércio Plaza atunci cand am vizitat Lisabona. Asa ca in mai 2017 am inceput din nou sa scriu. Si de atunci tot scriu. Si pentru munca, si pentru mine. Si am constatat ca cele doua se pot imbina foarte frumos, avand in vedere ca delegatiile pot fi prelungite in interes personal :).
Astazi, am aflat intamplator de competitia SuperBlogs 2018, dedicata oricui are un blog. Pare a fi o competitie despre creativitate, ambitie, rabdare si curiozitate. Este despre scris si descoperirea propriilor limite. Zic ca suna bine si decid sa ma inscriu 🙂
Probele vor aborda diverse teme si tot ce trebuie sa fac este sa scriu. Va fi provocator sa scriu despre subiecte cu care nu am nimic in comun, cum ar fi gatitul :)), dar hey…va fi distractiv! Sa-mi tineti pumnii ;))
Pentru cei interesti, mai multe detalii sunt disponibile pe site-ul dedicat competitiei https://super-blog.eu/.
Iar plec 