It’s all about the rock! Si maimute 🙂
M-am hotarat tarziu sa merg in Gibraltar. Nu eram sigura ca ma vor tine picioarele pentru inca un oras (tara!) de vizitat. Erau un must orasele Granada, Cordoba, Seville, Ronda si Malaga, astfel ca am lasat decizia pe ultima suta de metri. Desi biletele de tren/autobuz pentru orasele enumerate mai sus le-am cumparat din tara, cel pentru Gibraltar l-am cumparat din Malaga, din gara.
Nu am avut prea mult timp la dispozitie. Am ajuns in Gibraltar pe la ora 11.00, iar biletul de intoarcere era pentru ora 16.30.
De la primul pas facut pe terenul Gibraltarului, te loveste un aer britanic. Ai se vorbesc ambele limbi, moneda oficiala este lira (dar nu cea britanica), insa se poate achita si in euro. Contrar celor citite pe internet, restul l-am primit tot in euro.
Gibraltar reprezinta un amestec de stil britanic cu spaniol. A fost ciudat sa identific elemente apartinand ambelor culturi, insa ciudat intr-un mod pozitiv.
In Gibraltar, totul este despre stanca si tot ce este mai interesant este pe stanca. Prima data am pornit spre Europa Point, curioasa sa vad taramul african. Nu l-am vazut. Probabil din cauza cetii de dimineata, dar si a norilor de pe cer.
Am pornit apoi pe jos spre locul de unde incepea traseul Mediterranean Steps. Mi s-a parut un traseu greoi si pe alocuri chiar periculos. Cred ca mai erau si alte variante de a explora stanca, insa nu mi-am imaginat gradul de dificultate. Se urca destul de mult si abrupt, prin vegetatie si pe alei inguste, de-o persoana. Pe partea stanga aveam stanca, iar pe dreapta prapastie. In foarte putine locuri partea dreapta era securizata pentru a preveni caderea. Din loc in loc erau pancarte in care erau descrise vegetatia si fauna existenta in acele locuri. Am incetat sa mai urmaresc pancartele in momentul in care am citit ca sunt si tarantule :/.
Pe drum pana in varful stancii am intalnit vreo 3 persoane. Acele momente au fost reconfortante, stiind ca nu sunt singura nebuna care a ales cel mai dificil traseu 🙂
Am vizitat St. Michael’s Cave. Interesant, dar totusi scump. Biletul de intrare costa 10 lire sau 13 euro. In apropiere de pestera am intalnit si celebrele maimute. Asa cum am mai citit, trebuie sa ai foarte mare grija daca ai mancare, pentru ca pot deveni violente. O doamna avea o inghetata in mana. Nu a reusit sa o manance, pentru ca una dintre maimute i-a furat-o. Sunt foarte viclene si rapide. In schimb, nu au nicio problema daca vrei sa le pozezi. Din contra, pare ca le place atentia, oricat de „sictirite” ar parea din expresia fetei 🙂
Am inceput apoi coborarea. Am intrat tot mai mult in habitatul lor, insa nu ne-am deranjat deloc. La un moment dat era un semn ce te directiona catre un obiectiv, insa te si avertiza ca urmeaza sa intri pe teritorul maimutelor care pot deveni violente. Raspunderea era doar a turistului. Am preferat sa-mi continui drumul 🙂
Nu am vazut prea multe in Gibraltar, din cauza timpului scurt avut la dispozitie, dar si din cauza timpului petrecut efectiv urcand pe stanca. Insa sunt multumita cu ceea ce am facut in acea zi, am reusit sa ajung in varful stancii, am vazut maimutele de-aproape si m-am plimbat putin pe strazile cu iz britanic.
Un lucru interesant la Gibraltar este faptul ca pista aeroportului este impartita cu autoturisme. Sau invers. Desi nu am surprins momentul exact, exista un semafor pentru oprirea autoturismelor atunci cand un avion aterizeaza sau decoleaza.
In vama, controlul nu este strict deloc. Din contra, parea ca insist eu in a le arata documentul de calatorie (buletinul).
Detalii logistice:
- Bilet autocar: 26 euro, dus intors
- Bilet transport in comun: 1 lira sau 2 euro
Iar plec 