Am ajuns aici cat se poate de spontan. Stiam de loc, imi doream de ceva vreme sa ajung, insa nu am gasit prilejul de a o face. Pana in aceasta vineri, cand m-am hotarat ca a doua zi sa plec la drum.
Si exact asa am facut. M-am pus in miscare sambata dimineata, la ora 09.30. La 12.40 eram la destinatie (deci cam 2h30` din Bucuresti). Nu am parcat masina in parcarea „oficiala”, ci pe o straduta. Erau destul de multe masini in zona si mi-era teama ca parcarea va fi plina. As fi gasit un locsor si pentru masinuta mea, insa a fost ok oricum.
Inainte de a pleca, m-am uitat putin pe harta obiectivelor din zona. In naivitatea mea, chiar credeam ca voi avea timp si pentru alte plimbari. Poate daca as fi plecat mai devreme de acasa, dar chiar si asa, la finalul plimbarii eram destul de epuizata pentru a mai avea chef si de altceva. Insa obiectivele au ramas pe lista de „to do”, probabil pentru urmatorul weekend.
Din parcare si pana la cabana de unde se achizitioneaza biletele de intrare am facut o ora. Cautand pe internet, am gasit ca in 30 de minute, maxim 45 se ajunge acolo, insa eu am facut o ora, cu doua mici opriri de maxim 10 minute (in total). De la cabana si pana la intrarea in canion am mai mers inca 15 minute. Fiind multi turisti in zona, a trebuit sa astept cam 30 de minute pana sa incep drumetia. Intrau grupuri cam de 10 persoane, iar pana la urmatorul grup se astepta intre 5-10 minute.
Costul de intrare este 10 lei. Se primeste o bratara impreuna cu sfatul de a nu o lega la mana decat daca sunteti siguri ca vreti sa asteptati la coada. In caz contrar, taxa achitata se restituie pe baza bratarii. Insa, daca tot ati ajuns pana acolo, ar fi chiar pacat sa renuntati. Frumusetea si spectaculosul de abia de acolo incep.
Se intra in canion prin urcarea unei scari metalice. Nu am numarat, dar probabil ca sunt 7 scari pe care le veti urca in total, de unde si numele canionului. Se spune ca una dintre scari (cea mai verticala si lunga) a fost construita pentru a testa viitoarele mirese – daca reuseau sa urce pana sus, insemna ca se vor descurca in viata 🙂
Este un pic racoare, insa suportabil. Puteti avea in vedere o bluza cu maneca lunga. Eu am uitat sa-mi iau, insa nu am inghetat de frig. Dupa terminarea scarilor, temperatura revine oricum la normal.
Din pacate, fiind multi turisti, iar zona scarilor destul de ingusta nu este timp prea mult de zabovit si admirat canionul (veti fi impinsi de la spate de urmatorul grup). Dar dupa ce se termina de escaladat toate scarile si se trece practic de canion, poti incetini ritmul, celelalte persoane te pot depasi linistite. Din acest punct, se intra parca intr-o alta lume. Multa verdeata, copaci, apa curgatoare. Cu tot zgomotul din natura, mi se parea incredibil de liniste. Peisajul este absolut fermecator. As fi putut sta acolo o vesnicie.
Am urmat indicatoarele si am luat-o pe drumul de intoarcere, cel ocolitor. Se putea urca si mai sus, pana la Prapastia Ursilor, insa pe indicator nu scria si durata si nu m-am incumetat. Alta data, cu siguranta.
Traseul este foarte bine marcat. Nu mi s-a parut un traseu dificil, insa nici usor sau lipsit de pericole. Mult mai usor la coborare decat la urcat, evident 🙂 Am constatat ca foarte multe persoane au venit la canion impreuna cu copii destul de mici (chiar si sub 7-8 ani). Nu vreau sa dau niciun sfat pentru ca nu sunt in masura, insa avand in vedere cat de obosita eram eu la final si cu durere de talpi, cel putin din prisma duratei, nu cred ca traseul este potrivit pentru copii. Insa fiecare procedeaza cum considera de cuviinta 🙂
Am ajuns inapoi la masina pe la 17.20. Deci, am parcurs intreg traseul in aproximativ 4h30`. De aceea mi-am inceput articolul spunand ca in naivitatea mea speram sa mai vad si altceva. Nu eram constienta de durata acestei drumetii 🙂
Mi-am incheiat vizita cu o oprire la Varful cu dor din Predeal, unde am mancat si apoi am pornit spre casa.
Daca aveti ocazia, vizitati Canionul 7 scari. Este un loc minuntat, iar taxa este mai mult decat decenta. Contra cost (50 lei/persoana), puteti traversa padurea si cu tiroliana 🙂
Iar plec 